De natura superficiala ?

Sunt in fata oglinzii. Am aplicat fondul de ten si am terminat de conturat linia spracenelor, in timp ce ma gandesc la ce s-a discutat in ultima postare.

Da, ultimul articol a iscat o mica dezbatere.

A fost atat o bucurie cat si un impuls de meditatie, iar intr-un final a ajuns sa fie inceputul unui nou subiect de abordat pe acest blog.

Am fost incantata pentru libertatea de exprimare pe care cititorii in sfarsit si-au asumat-o.

Am mai spus asta si in trecut si am sa o repet:

Blogul, desi are un singur autor, nu e menit sa fie un monolog. E chiar fantastic cand prezenta celuilalt se face simtita.

Stiu ca nu sunt singura aici, statisticile imi dau mii de motive sa zambesc, dar nimic nu se compara cu un simplu raspuns venit de dincolo de monitor.

 

Problema pe care a punctat-o una dintre cititoarele mele, care de altfel, nu e intocmai deplasata, a fost legata de superficialitatea lumii de azi.

Ei bine, se referea mai mult la persoanele iconice, printre care si bloggeritele ca si mine, care ar promova valori gresite.

Aici intra in conversatie tipsurile de beauty, genele false sau acidul hialuronic. Stii si tu despre ce vorbesc.

De ce personanele care intra in atentia publicului, hotarasc sa sustina aceste mici arificii?

De ce frumusetea exterioara conteaza atat de mult?

Sau, conteaza de fapt?

 

Am terminat sa ma machiez si nu simt o urma de resentiment.

Ma pregatesc sa ies in oras.

Ajung la destinatie, beau un aperol spirtz si dupa multe povesti ajung inapoi acasa.

Ca deobicei, inainte sa iesim din masina, eu cu Andrei ne terminam discutia.

Acum i-am spus si lui de ce sunt abatuta.

"Mi-se pare ca e cu totul gresita formularea ei, " ii spun. " Adica, gandese-te putin. E ca si cum ai da vina pe rezultat, in loc sa gasesti cauza, stii?"

I-am explicat parerea mea sincera. - Fata de Andrei nu am secrete.

"Iubire, de ce nu scrii un articol despre asta? Pur si simplu scrie tot ce mi-ai spus mie acum, asa in pasi.. chiar cred ca lumea ar fi curioasa sa-ti afle parerea." ma intreaba lin, cu o mana mangaindu-mi piciorul.

 

Si uite ca am inceput sa scriu - si am inceput cu inceputul.

Am pornit de la premisa ca lumea e supericiala.

Ce inseamna supericial?

Ca ii judeca pe ceilalati dupa aparente, ca are pareri preconcepute, ca se preocupa mai mult sa arate in exterior frumusete, decat sa o dezvolte pe cea interioara.

Okaaaay, cam aici am ajuns cu sensul contemporan al acestui cuvant.

Asociem cu el toate fabricatiile care ne duc de la "natural" la "artificial". Intra in categoria asta totul de la produse de make-up, la operatii estetice, pana la suplimentele pe care le iau barbatii pentru dezvoltarea musculaturii.

Pff.. cate eforturi fac oamenii, te-ai gandi. Cate trucuri exista!

Parca mai nou jumatate din industria lumii despre asta ar fi. Nu? Cum sa fim mai frumosi? Mai atractivi? Mai diferiti decat suntem de la mama natura.

Ne comportam de parca acum s-a inventat totul. De parca in ultimii 10 ani a aparut cuvantul "frumos" in dictionar si de parca numai acum s-a imbolnavit societatea.

"Noi traim intr-o lume falsa si mai de mult nu era asa.."

Gresit.

Sunt sigura ca macar o data in viata, ai butonat telecomanda pana ai ajuns pe Discovery Channel. E o emisune cu Egiptul antic, despre faraoni si piramide. Inainte sa muti canalul ajungi sa-i vezi pe unul dintre regii antichitatii. Nu conteaza care, toti sunt aranjati la fel. - Sunt machiati cu un fel de eyeliner negru, intins neglijent in jurul ochiilor. Femei si barbati. Tinute pompoase, ceremonii grandioase si morminte din ce in ce mai mari, toate facute pentru ochii celorlalti.

Mergem mai departe catre triburile aborigiene. E vorba de oameni care nu au avut contact cu globalizarea. Oameni care traiesc intr-o societate inchisa si primititva. Lumea lor e aspra si grea, iar totul tine de supravietuire. Ei bine, cei ce ies in evidenta, sefii de trib, poarta pierceuri. Nu pietricele in forma de fluturas, ci tepi de 5-10cm, care le stau perpendicular in fata. Sunt simboluri exterioare care denota curaj si induc teama. Aceste elemente intr-o lume primitiva inseamna ca sunt bine adaptati. Ca pot proteja o familie, ca sunt bine integrati in trib si ca sunt buni conducatori. E un artificiu care ii face mai atractivi.

Societatea noastra nu e cu nimic diferita.

Indiferent daca am trimis oameni pe luna sau am gasit leac la majoritatea bolilor existente, suntem la baza fiinte cu o anumita structura biologica. Suntem programati genetic sa indeplinim anumite sarcini.

Ca si orice alt animal, suntem structurati in asa fel incat sa ne putem procrea. Viitorul omenirii tine de acest instinct primar.

Felul in care ne cautam partnerii este si el un proces in mare parte ghidat de simturi.

Desi contactele sociale joaca un rol deosebit de mare, primul contact insa e non verbal.

Si nu, nu ma refer le feromoni, care s-au dovedit si ei ca fiind foarte relevanti, ci la prima vedere.

Asta pentru ca e cel mai dezolvat simt la departare. Zarim o persoana inzestrata biologic intr-o masa. Iese in evidenta ca luceafarul printre stele.

Acum ne gandim "pfuuu, ce fiinte superficiale suntem", nu?

Cum punem noi pret pe exterior si nu-i sesizam si pe ceilalati, care sunt probabil mai charismatici, mai destepti, mai buni la suflet, ca cel obisnuit sa primeasca atentie.

Da, si nu.

Si aici am sa raspund uneia dintre intrebarile enumerate mai sus.

Conteaza cum aratam?

Da. Conteaza spectaculos de mult.

De ce?

Pentru ca intr-o masa de oameni NU AI TIMP sa porti o conversatie cu fiecare om din jur. Nu ai cand sa-i arati abundenta sufletului tau, experienta de viata, cuvintele alese, curajul, cultura sau umorul.

Cum poti sa le arati tuturor?

Cum ar putea sa stie ce fel de persoana esti tu, daca nici nu te vede?

Nu te observa.

 

Sa amintesc ca suntem peste

7,299,800,421

de oameni in secunda asta pe glob?

 

Care e sansa pe care o avem pana la urma?

E mica. E foarte mica.

 

Bun.

Acum partea trista, dar si fericita e ca nu suntem toti la fel.

Si nu ma refer la ceea ce am facut noi intentionat cu viata noastra, daca am ales sa facem sport, sa ne cultivam, sa calatorim sau sa copiem la toate testele. Daca ne-am pus sau nu silicoane.

Nu.

E vorba de punctul nostre de start.

Am primit - din pura intamplare - FARA MERIT - o anumita constelatie de gene.

Aici putem fi mai norocosi sau mai putin. Putem sa ne nastem cu o capacitate mentala care depaseste media sau putem sa ne nastem cu metabolismul pe care-l invidiem cu totii ( oamenii care mananca prajituri si nu se ingrasa, stii doar ) Insa e cert ca nu putem fi toti la fel de dotati.

E trist.

Chiar e trist ca nu exista o egalitate de sansa.

Ca unii sunt mai putin norocosi ca altii si ca nu putem controla acest aspect. Pe de alta parte, conteaza si cu cine ne comparam. Sunt N exemple care sunt si vor fi mereu "mai bune" ca noi, cat si mai "rele".

( Este o vorba, ca oricand e un tip in China care te poate intrece. )

 

Okay. Concluziile:

Exteriorul conteaza inconstient pentru selectia umana, pentru procreere si involuntar pentru contacte sociale.

Conteaza sa ne facem auziti si cunoscuti, sa primim sansa sa aratam cine suntem cu adevarat, asta pentru ca sansa care ni se ofera "din oficiu" e infinit prea mica.

Mai este de asemenea cert ca nu suntem toti la fel de avantajati.

 

Acum vine insa partea artificiala in joc.

Din punctul meu de vedere, acesta e atuul pe care il au oamenii in fata altor fiinte.

Motivul care ne-a propulsat in varful piramidei trofice: faptul ca stim sa utilizam resursele din jur pentru procese complexe.

Nu ne hranim si ne adapostim doar, ci ne cream contexte cu ajutorul lor.

Din momentul in care suntem constienti incepem sa luam decizii, sa ne formam personalitati dupa anumite tipare de comportament si involuntar sa ne formam in exterior in asa maniera incat sa oglindeasca fiinta interioara.

Pentru ca, sa fim seriosi, suntem inzestrati cu intuitia care citeste semnele limbajului trupesc.

Pur si simplu ne dam seama cand cineva e introvertit sau extroveriti, inteligent sau mai putin, educat sau needucat, sportiv sau lenes, sufletist sau malefic, fericit sau trist.

Corpul raspunde si se mealeaza in conformitate cu realitatea spirituala.

Acum, ca si intotdeauna, exista procese pe care oamenii le fac voluntar pentru a se dezvolta in bine. Iar pe langa cele care ne dezvolta spiritul ca si meditatia, calatoritul sau beletristica, sunt si aspecte intelectuale pe care le formam ca si orice alt muschi din corp. Creierul, cat si memoria se dezvolta prin exercitiu. Insa, dupa cum v-am spus si mai sus, e greu sa ne facem sesizati si placuti daca cei din jur nu sunt atrasi de compania noastra.

Si inainte sa te judeci ca fiind "superifical", trebuie sa intelegi ca nu e voluntar.

Pentru ca asa cum o igiena neingrijita devine repulsiva, asa devine si atentia pentru ingrijirea trupeasca atractiva.

Artificiile pe care oamenii le-au dezvolat sunt ajutoare care echilibreaza lipsa de sansa.

Iar mie mi-se pare un lucru pozitiv.

De ce sa suferi de neaprecierea sau ignoranta celorlalti, doar pentru ca natura nu ti-a oferit cea mai buna structura genetica?

Iar daca oamenii au inventat solutii, de ce sa nu le aplici?

Pentru mine, asta se aseamana cu un tratament medicamentos in caz de boala. Daca exista o solutie spre vindecare, de ce sa nu o iei?

Ei bine. Ce inseamna asta tradus in "frumusete" ?

- Sani mari? Buze mari? Ochi mari? Si talia mica? - E aberant.

Da. E prostesc idealul nostru de astazi. Insa asa cum astazi e intr-un fel, ieri a fost in alt fel si acum 500 de ani a fost in alt fel. E cert insa ca a existat din totdeauna si ca nu e absolut nimic nou sub soare.

Desi revistele de moda promoveaza o anumita silueta, ce e atractiv pentru noi tine iarasi de biologic.

Personaje a caror fizic inspira sanatate, fertilitate si buna dispozitie sunt cele cu adevarat atractive.

Ei bine, un tonus bine format reprezinta putere. Nu e de mirare ca femeile cad plasa cand vad un 6 pack. Involuntar o femeie va citi in el un sprijin in caz de pericol, un bun stalp al familiei si gene sanatoase care l-ar ajuta pe viitorul copil.

Pentru barbati e aceeasi poveste. Trasaturile definitorii feminine sunt mult mai atractive. Daca vrem sa recunoastem sau nu, sanii mari reprezinta fertilitate.

De ce nu le plac majoritatii barbatilor femeile foarte slabe? Pentru ca anorexia nu e sanatoasa, la fel ca si supra ponderitatea. Nu suntem programati sa ne placa, pentru ca denota o neadaptare.

Acum insa, trenudrile de make-up sau moda sunt si ele codificate social.

Avem un dictionar invizibil in gand care ne traduce ce inseamna ceea ce vedem.

Avem insa exemple de oameni care incearca prea tare, care ajung sa arate inuman. ( cred ca aveti si voi cateva personaje in gand acum ) - ele devin inatractive din aceasta cauza.

Doar nu ne cautam un partener din alta specie, nu?

Nu ne indragostim de o antilopa sau un extraterestru, ci cautam asemanari in persoanele cu care ne asociem.

( De ce cuplurile seamana atat de tare ? )

Persoanele care refuza sa intre in acest cerc vicios, sa profite de un set de unelte care ii ajuta, desi pot avea o argumentare demna de nobel, vor fi considerate rebele, neadaptate sau razvratite. Iar viata unui rebel, oricat de incitanta, nu e una usoara.

Unde vreau sa ajung cu argumentarea mea, nu e ca acum toata femeile ar trebui sa se machieze strident sau sa isi puna implanturi. Chiar din contra.

Insa consider ca aceste lucruri nu s-ar fi inventat daca nu ar fi existat o nevoie generala pentru existenta lor.

De exemplu extensiile de gene. Stii cum au aparut?

Ca un suport adus femeilor care se tratau cu chimio terapie pentru cancer. Probabil ca stii deja, dar undele respective produc caderea parului. Iar pentru o femeie deja in suferinta, faptul ca isi pierde anumite trasaturi pe care le identifica ca reprezentative pentru persoana ei o demoralizeaza si mai tare. E ca si cum s-ar sterge incet din toate punctele de vedere.

Faptul ca s-au inventat artificii care sa o ajute pe vicitima unei astfel de intamplari nefericite e un lucru fantastic.

Acum insa, de ce putem empatiza cu o persoana in suferinta fizica si nu putem sa empatizam cu un om care sufera zi de zi din cauze sociale?

Sunt mii de oameni depresivi - sunt mii de femei care nu se simt suficient de frumoase.

E vina societatii, nu? Societatea e rea!

EA te face sa fii deprimat in primul rand!

Nu?

Da!!

 

Okay..

dar cine e socitatea? Cine o formeaza?

Tu.

 

Si adevarul e, ca si tu, ca si mine, sau ca si ea sau el, e o fiinta la baza primitiva, care are un set de coduri pentru ceea ce vede.

Faptul ca judecam oamenii din aparente e un proces tehnic, dezvoltat in creierele noastre, ca sa faca sens din ceea ce vedem. Sa nu mai depuna efort sa cerceteze fiecare amanaunt, ci sa produca tipare care sa ne ajute sa reactionam adecvant fiecarei situatii, cu cunostiinte din experiente trecute sau imprumutate.

Suntem "superficiali" din natura.

Daca vrem sa schimbam ceva, trebuie sa incepem sa ne intelegem tiparele pe care deja le-am format. Sa intelegem ce inseamna sa fii bine adaptat in societatea de azi, sa ne hotaram ce ne dorim de la viata, care ne sunt valorile si care ne sunt greselile

si sa nu mai judecam din propria frustrare.

Iar apropo de judecat. Trebuie sa intelegi ca ceva ajunge la "normalitate" doar dupa ce trece timpul.

Daca pe vremuri era normal ca toti barbatii sa poarte peruci cu bigudiuri si pudra alba, acum e normal ca femeile sa poarte machiaj si pantofi cu toc.

Nu e de la sine inteles, ci e o fabricatie sociala.

DAR nu e nimic rau in a o face.

 

O fabricatie sociala e si biblia, "La multi ani", legislatia sau ca nu e ok coruptia.

Toate sunt conduite morale facute de om pentru om.

 

A trecut suficient timp incat sa fie normal sa ne vopsim parul, dar nu a trecut suficient incat sa ne obisnuim cu ideea de extensii.

Cu ce asa diferita de o simpla tunsoare?

Sau cu ce e diferit fata de parul care nu a fost tuns niciodata?

- Toate sunt decizii voluntare pe care le luam.

Toate inseamna ceva pentru cei din jur.

Faptul ca nu vrem sa spunem nimic, e si acesta un statement.

In aceeasi ordine de idei, nu e nimic rau in a fi apreciat pentru deciziile noastre. Pentru ca acestea le luam in speranta de a ne usura viata. Iar pana la urma, cine nu isi doreste o viata usoara?

Nu spun ca ar avea un rol practic, direct, ci unul indirect, strict social.

Noi atragem ceea ce aratam.

Atat in stilul "the secret", cat si in selectia partenerului sau convietuitorilor.

O persoana tatuata va fi mai atractiva pentru alta persoana tatuata, spre exemplu.

Nu e mare filozofie si nu e treaba noastra sa judecam.

Un ultim lucru pe care as vrea il subliniez este acesta:

In societatea de azi, fie ea cum o fi, buna sau rea, nu putem ignora nici un aspect din dezoltarea noastra personala fara sa fim lasati in urma.

Asa cum trebuie sa ne lasam mintea sa infloreasca, sa acumulam experiente si sa ne daruim timpul de a le procesa cu adevarat, asa trebuie sa ne permitem sa cunoastem si alti oameni, sa ne indeplinim functia sociala pe care o avem intiparita in ceea ce suntem si sa nu ne fie frica sa recunoastem ca ne dorim atentie.

Pentru ca doar prin aceasta putem sa dovedim ceea ce suntem cu adevarat. Iar felul in care ne manifestam in exterior pentru a o dobandi, tine de intelegerea fiecaruia a ce inseamna asta.

Pentru lady gaga e sa poarte o rochie de carne cruda pe scena, pentru altul e sa isi tatueze stelute pe fata, pe cand pentru mine e sa folosesc produsele mele de machiaj, sa imi pregatesc unghiile si sa ma imbrac in asa fel incat sa ma simt bine.

TOATE functioneaza.

Haterii care apar sunt oameni care fie nu inteleg procesul pentru ca nu au si ei parte de aceleasi rezultate, fie vor sa isi justifice faptul ca ar fi o iluzie.

Doar, daca lor nu le merge bine, de ce altora le-ar merge?

Cred ca aici e primul pas pentru o schimbare, sa ne concentram mai putin pe invidie si mai mult pe propria evolutie.

Sa invatam sa ne simtim bine, indiferent prin ce forma ar fi si sa cautam cauza valorilor care ne-au indrumat sa o facem in asa maniera. 

Iar nu in ultimul rand, sa invatam sa fim toleranti, daca tot am invatat sa punem mai mult pret pe frumusetea interioara.